N-am bani să cumpăr câte un cadou pentru fiecare din cei pe care îi iubesc şi respect, dar am lacrimi. Nu am putere să îi răsplătesc pe toţi pentru tot ce au făcut pentru mine, dar toţi încap în sufletul meu, ca într-o ladă de zestre ancestrală. Nu am minte strălucită şi cuvinte meşteşugite, dar am sentimente curate pentru fiecare, mare sau mic, sentimente pe care, azi, la Praznicul Naşterii Domnului, le împărtăşesc lor şi lumii întregi. Sentimentele au încăput în cămările ferecate cu dragoste ale inimii mele, laolaltă cu toţi cei pe care-i preţuiesc!

În cămările sufletului meu au încăput cu toţii: învăţătoarea, părinţii mei, mătuşile şi unchii mei, verii, profesorii care mi-au îndrumat paşii, prietenii mei, oamenii de artă care m-au purtat în lumea mirifică a teatrului, muzicii şi dansului, dar, mai ales Adi şi Amelia, Costin, Sebi şi Răzvan, Andreea, Ramona şi Alberta, Bogdan şi Laura, Florentin şi Iedu’, Cristi şi Carmina, Violeta, Ana şi Andrei ăl mic de la Gorj, Andrei Nicolcescu şi Ciprian, Eugen, Petre şi Dănuţ, Ionica şi Gavril Moroşan.

O cămară aparte, o cămară cât un suflet gigantic, aparţine celui pe care Dumnezeu mi l-a dăruit ca frate încă de dinainte de naşterea noastră pământească – Andrei Tinu – şi pentru care aş fi în stare să mut munţii din loc, fiindcă, aşa după cum spune poetul, „unde-s doi puterea creşte”.

Fiecăruia îi doresc să aibă parte de lumină de la Steaua din Bethleem, pace de la Mântuitorul Lumii, har de la Duhul Sfânt şi milă de la Tatăl, iar mie îmi doresc să fiu lângă ei şi să mă bucur de toate realizările lor, până când vremea şi vremurile ne vor troieni.

 

CRĂCIUN FERICIT!

AN NOU BUN!

Anunțuri