Proaspătul prim-ministru al României, domnul Mihai Răzvan Ungureanu, doreşte să-i calce pe urmă precedentului lider al Palatului Victoria, domnul Emil Boc. Mai precis, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), doreşte nici mai mult, nici mai puţin, decât să iasă în evidenţă cu orice preţ. Dacă zilele trecute se lua în gură cu „leneşii” care stau la căldură, lăsându-i pe bieţii jandarmi şi militari să-i scoată din nămeţi, ziua de miercuri avea să aducă o decizie extrem de importantă pentru bunul mers al economiei româneşti, pentru ieşirea ţării noastre din criză: programul unitar de muncă în instituţiile administraţiei centrale, respectiv 8 – 16.  Trecând peste patosul cu care televiziunile de ştiri tratează tema, peste dorinţa lui Mihai Răzvan Ungureanu de a ne arăta cât şi cum munceşte el, uniformizarea programului de lucru al aparatului guvernamental şi al instituţiilor centrale subordonate este un gest de normalitate, dar un gest care nu aduce vreo soluţie salvatoare pentru progresul societăţii româneşti.

sursa fotografiei: www.romanialibera.ro

Sincer, mi-aş fi dorit ca tânărul şef al Guvernului să propună un proiect de recredibilizare a acţiunilor puterii politice, să iniţieze un program privind dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti pe termen mediu şi lung, să ia decizii cu adevărat importante pentru salvarea celor năpăstuiţi de natură, în majoritatea lor oameni cu vârste de peste 70 de ani, gârboviţi de vremuri şi de vreme. Fac apel la expertiza de istoric a domnului Ungureanu, amintindu-i să se aplece şi asupra studiilor ce privesc mentalitatea românească înainte de a-i certa pe oameni, de a le face programe… Un stat, domnule Ungureanu, nu este o societate comercială, ci o lume stromatică, atât din punct de vedere fizic, cât şi caracterial. O ţară este o macro-clasă. Un profesor bun este cel care, cu îndemânare profesională şi cu profundă dragoste, reuşeşte să ducă pe drumul progresului întreaga clasă, întregul colectiv, nu doar pe cei mai pe buni, pe cei pe care Dumnezeu i-a înzestrat.

Aşa şi cu ţara. Nu poţi să faci bine cu biciul şi ţipând gutural. Din păcate, domnule prim-ministru, activitatea din fruntea SIE pare să vă fi afectat simţurile didactice şi eleganţa intelectuală. Da, e păcat… mare păcat!!!

Anunțuri